Râpa Neagră și ruinele cetății medievale Mehadia

Rezervația Râpa Neagră

Râpa Neagră

Aparținând depresiunii intramontane Caransebeș Mehadia, rezervația s-a constituit și a funcționat ca bazin de acumulare. Pe acest fond petrografic, apa meteorică a îndepărtat rocile moi și a scos în relief straturile formate din roci dure, realizând o decopertare naturală. Roca se găsește la suprafață pe tot perimetrul ariei, astfel că nu există forme de vegetație sau de faună specifice acestei arii protejate.

Ruinele cetății medievale Mehadia

Castrul și asezarea civilă, singurele rămase dintre ruinele Cetății feudale Mehadia.

Conturul castrului încă se distinge pe suprafața terenului, de forma unui patrulater, în unele locuri înălțimea atingând 3-4 m.

Pe vremea lui Iancu de Hunedoara, cetatea a fost folosită ca bastion în lupta cu Imperiul Otoman, iar în 1778 devenise ocupație otomană, însă datorită menținerii dificile a controlului asupra acesteia, s-a decis să i se dea foc.

Primele săpături arheologice în castrul Mehadia au avut loc între anii 1942-1943, realizate de către un colectiv al Universității din Cluj împreună cu alți cercetători. După 1948, cetatea romană nu a mai prezentat interes pentru arheologi, singurele rămase în urma săpăturilor fiind anumite monumente ca statuia zeiței Hecate Triformis păstrată la Muzeul Banatului din Timișoara. Însă, după anul 2000, cercetările asupra castrului și vicus-ului militar de la Mehadia au fost reluate.

 
Trasee naturale in zonele carstice din vestul muntilor Apuseni (Crisana - Banat)
Puteti aduga poze daca sunteti autentificat