Peşteri în comuna Roșia

Peștera Vacii

Peștera Vacii

Peştera Vacii *

Se continuă pe DJ 764 până în cătunul Țarina, comuna Roșia.

Aflată în versantul drept al Văii Cuţilor, Peştera Vacii este cunoscută şi folosită de localnici din cele mai vechi timpuri.

Intrarea în cavernă se află la circa 40 m deasupra albiei şi are o deschidere de 27x13 m. Din sala mare de la intrare, cu dimensiuni mari (40x20 m) şi înălţime ce ajunge la 12 m, se ajunge la o galerie îngustă şi scundă, situată spre dreapta, la capătul căreia se ajunge deasupra unei săli impresionante.

Se coboară 22 m şi se ajunge într-o sală care prezintă galerii ascendente spre dreapta şi descendente spre stânga. Printr-una dintre galeriile ascendente se poate ajunge la suprafaţă, pe fundul dolinei Hârtopul Simioanii.

Peştera a fost locuită de om, în sala mare fiind descoperite materiale ceramice din epoca bronzului, piese scheletice fosile de animale, care reprezentau parţial dieta omului preistoric. Dispune de o gamă largă de formaţiuni stalagmitice (scurgeri parietale, stalagmite şi stalactite, masive stalagmitice, microgururi, perle de cavernă etc.), câteva resturi scheletice şi guano de la populaţia de lilieci.

Peștera Ciur Ponor-Topliţa **

Se continuă DJ 764, comuna Roșia pentru acces prin Peştera Ciurul Ponor sau DN 76/E 79 Vârfurile- Beiuş-Oradea, dreapta pe DJ 767, comuna Dobreşti pentru acces prin Peştera Topliţa

Parte din cel mai fascinant sistem carstic din Munţii Apuseni, complexul Peştera Ciur Ponor-Topliţa cuprinde una din cele mai lungi peşteri din ţară având o dezvoltare de 14,9 km.

După explorarea peşterii mai în amănunt şi descoperirea a încă 8 sifoane, ulterior celui de la intrare, s-a ajuns la concluzia că Peştera Ciur Ponor comunică cu Peştera Topliţa. Astăzi întregul sistem de caverne este cunoscut sub numele de Ciur Ponor-Topliţa. O mare parte din peşteră, pe o lungime de 7.700 m, prezintă un curs subteran activ.

Pârâul Tinoasa ce izvorăşte din dealul Tinoasa este înghiţit de Ponorul Tinoasa și străbate Peştera Ciur-Izbuc, pătrunzând ulterior şi în Peştera Ciur- Ponor, pe unde este şi locul de acces în peşteră.

Pârâul Ciurului se varsă printr-o cascadă în cursul de apă al galeriei principale. Direcția peșterii urmărește axul longitudinal arcuit al platoului sub care se află.

Peștera Ciur Izbuc ***

DJ 764, comuna Roșia

Nu departe de Peştera Ciurului Ponor-Topliţa, este Peştera Ciurului Izbuc, situată în Groapa Ciurului, care a fost explorată pentru prima dată în 1952, pe o lungime de 150 m.

Datorită importanţei sale antropologice, paleontologice şi morfologice, peştera trezeşte atât interesul cercetătorilor, cât şi al turiştilor. Importanţa sa arheologică este dată de faptul că aici au fost găsite peste 400 de urme ale omului preistoric, de acum 12000 – 15000 de ani.

Peştera Ciurului Izbuc se desfăşoară pe 2 nivele, cel superior sau fosil având o lungime de 605 m, iar cel inferior, unde se află şi galeria activă, 425 m. Nivelul fosil este de origine freatică, fiind constituit din săli şi galerii cu nume sugestive în ceea ce priveşte elementele adăpostite.

Sala Paşilor şi Galeria Urşilor adăpostesc numeroase urme plantare ale omului preistoric, urme ale locuirii acestuia şi resturi scheletice ale ursului de caverna (Ursus spalaeus), iar Galeria Aragonitei şi Galeria Gururilor se remarcă prin morfologia de detaliu.

Nivelul inferior corespunde actualei galerii temporaractive, drenată de apele captate în subteran prin Ponorul Tinoasei, situat la 20 m de extremitatea dinspre amonte a peşterii. Aceasta prezintă o succesiune de nivele de eroziune, câteva fragmente de terase aluvionare, unele deosebit de bine conservate, tunele, poduri şi canale adânci săpate în rocă.

Peştera Grueț ****

DJ 764, comuna Roșia

Amplasată în versantul stâng al Văii Şteaza, Peştera Grueț, Gruieţului sau Grust este importantă prin galeriile concreţionate, dar şi din punct de vedere arheologice.

Peştera prezintă un portal mare lat de circa 15 m şi înalt de circa 8 m. Sala principală are o lungime de 50 m şi un tavan cu concreţiuni de calcar sau calcit. Pe partea stângă sunt coloane groase de calcit, înalte până la plafon. Dinspre stânga se poate vedea cursul de apă care străbate o zonă mai îngustă şi mai scundă,la capătul căreia este un sifon impenetrabil. De aici pot fi văzute mai multe galerii înguste şi hornuri.

Este preferabil ca peştera să nu fie vizitată în perioadele ploioase deoarece nivelul apelor din peşteră creşte considerabil. Pe perete se vede şi o dungă neagră, ce indică înălţimea la care poate ajunge apa.

În zonă se mai poate vizita:

1. Peștera Farcz, DJ 764, comuna Roșia
2. Rezervația Defileul Crișului Negru, DN 76/E 79 Vârfurile-Beiuş- Oradea, stânga pe DJ 709A, satul Borz, comuna Șoimi
3. Rezervația Dealul Păcău, DJ 709A, comuna Șoimi

 
Trasee naturale in zonele carstice din vestul muntilor Apuseni (Crisana - Banat)
Puteti aduga poze daca sunteti autentificat

Căi de Acces

  • Se continuă pe DJ 764 până în cătunul Țarina, comuna Roșia