Parcul Național Semenic – Cheile Carașului

Parcul Național Semenic

Parcul Național Semenic

Situat în sud-vestul României, cu o suprafaţă de 36 ha, parcul cuprinde elemente naturale fizico-geografice, floristice, hidrologice, geologice şi speologice de o deosebită valoare, amenajate în rezervații de protejare a acestor bogății naturale de patrimoniu.

Parcul naţional se caracterizează prin altitudini cuprinse între 200 și 1447 m, arealul acestuia fiind situat pe unităţile montane Anina şi Semenic, cu un peisaj caracteristic de zonă carstică şi împădurită.

Principalele căi de acces în parc sunt localităţile Reşiţa, Iabalcea, Caraşova, Anina, Prigor, Crivaia și Gărâna. În interiorul parcului există 9 trasee turistice marcate, cât și drumuri publice.

Traseul turistic Reşita – Dunăre (în curs de marcare cu bandă albastră) face legătura la sud cu Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşnița.

În perimetrul parcului sunt incluse opt rezervaţii naturale: Cheile Caraşului, Izvoarele Nerei, Cheile Gârliştei, Izvoarele Caraşului, Peştera Buhui şi Lacul Buhui, Peştera Comarnic, Peştera Popovăţ, Rezervaţia Bârzăviţa.

Cheile Caraşului se remarcă prin lungimea de 19 km și prin sălbăticia lor, dată de versanţii cu pereţi calcaroşi şi vegetaţie abundentă, grohotişuri, izvoare carstice, dar şi peste 500 de peşteri şi avene.

Zona este accesibilă vizitatorilor doar prin traseul turistic Reşita - Gura Golumbului, marcat cu bandă albastră sau pe traseul Crucea Iabalcei - Poiana Prolaz, marcat cu triunghi roşu. Valea Caraşului este încadrată de numeroase doline şi platouri calcaroase. Situată pe raza munţilor Anina, Peştera Comarnic este una din cele mai mari peşteri ale Banatului şi României, se întinde pe 5.229 m. Deţine galerii şi săli necunoscute în totalitate. Având un caracter masiv, e compusă din săli monumentale, formaţiuni stalagmitice de mari dimensiuni, iar pereţii şi tavanul prezintă locuri îngroşate de scurgeri stalagmitice colorate, cu diferite formaţiuni ce strălucesc feeric la lumina lămpilor. De o frumuseţe răpitoare, cu un aer misterios şi de aventură, peştera te invită să-i descoperi valurile şi draperiile, baldachinele, atrăgând atenţia asupra acestei lumi subpământene deschisă turismului larg, fără să fie momentan amenajată şi nici electrificată.

Lacul Buhui, primul lac artificial din România este situat la 640 m altitudine, fiind înconjurat de o frumoasă pădure de brad şi fag, cu peisaje deosebite în zonă, în special iarna când suprafaţa lacului îngheaţă. Lacul a fost amenajat în 1904 pentru alimentarea cu apă a orașului Anina, aici aflându-se şi unul dintre cele mai lungi cursuri subterane de apă ( 3.217 m).

Peştera Popovăţ, aflată în apropierea Peşterii Comarnic, are o lungime de 1.121 m. Accesul se face prin spații înguste, continuându-se apoi cu săli mari legate între ele, culminate prin Sala Finală. Făcând parte din complexul de peşteri din Cheile Caraşului, este cea mai bogată în formaţiuni calcaroase, fiind deschisă turiştilor numai cu aprobare.

Rezervaţia Izvoarele Nerei, cunoscută şi sub denumirea de „Pădurea de făgete virgine Izvoarele Nerei”, are scopul de a proteja arbori seculari. Considerată împărăţia celor mai întinse păduri virgine, prezintă frumuseţi incomparabile. Fagii se înalţă la mai bine de 50 m și creează impresia unui altar uriaş.

Situate în Munţii Aninei, Izvoarele Caraşului se desfășoară pe întinderea unui traseu de 10 km.

Cu o lungime de 110 km, Râul Caraş trece prin mai multe sate, iar pe o porțiune de 4,1 km marchează frontiera româno-sârbească.

Rezervația Bârzăviţa se întinde pe o suprafaţă de 3.406, 90 ha, fiind cuprinsă într-un areal de interes geologic, floristic şi faunistic de o deosebită importanţă şi frumuseţe.

Cu multe pante, abrupturi şi ravene, în rezervație se găsesc numeroase exemplare de fag în amestec cu brad, molid, stejar şi gorun. Aici pot fi admirate și specii de mamifere, păsări, insecte, peşti, batracieni şi reptile şi multe specii floristice cum ar fi: cornişorul, ghimpele sau floarea semenicului.

Cheile Gârliştei beneficiază de acelaşi statut de rezervaţie naturală şi se întind de-a lungul a 9 km, în aval de oraşul Anina. Aproape jumătate din această suprafaţă este caracterizată prin versanţi foarte abrupţi în care s-au format aproape 100 de peşteri.

De departe cele mai sălbatice chei, acestea se pot accesa fie din Anina, fie din satul Gârlişte, pe traseul Anina- Gârlişte, marcat cu punct roşu.

 
Trasee naturale in zonele carstice din vestul muntilor Apuseni (Crisana - Banat)
Puteti aduga poze daca sunteti autentificat

Căi de Acces

  • DJ 582, comuna Văliug