Palatul Culturii din Timişoara

Piata Operei și Palatul Culturii

Piata Operei și Palatul Culturii

Situat în centrul municipiului Timişoara, palatul este unul dintre centrele de referinţă a timişorenilor, fiind un edificiu de mare importanţă culturală şi socială.

De o frumuseţe arhitecturală deosebită, clădirea Palatului culturii a fost proiectată în anul 1871 de arhitecţii vienezi Helmer şi Fellner, în stil renascentist. Frescele din sala de spectacole a palatului au fost realizate de pictorul Theodor Kiriakoff, care a folosit motive şi personaje inspirate din basmele poporului român în construcţia imaginilor redate.

Monumentul arhitectural a trecut prin două mari incendii, către sfârşitul secolului al XIXlea şi în perioada interbelică, fiind renovat de fiecare dată. S-a păstrat integral forma originală a acestuia, dar i s-au adăugat elemente de stil neobizantin, specifice acelor perioade. Elementele renascentiste au rămas vizibile doar pe lateralele clădirii.

În prezent, în interiorul Palatului Culturii îşi desfăşoară activitatea patru marii instituţii culturale ale Timişoarei: Opera Naţională Română, Teatrul Naţional, Teatrul German de Stat şi Teatrul Maghiar de Stat.

Dacă genul liric era îndrăgit de locuitorii timişoreni încă din secolul al XVIII-lea, din secolul al XIX-lea sălile de spectacol au devenit neîncăpătoare, formulându-se astfel necesitatea înfiinţării unei Opere de Stat. Din nefericire pentru o perioadă de timp, activitatea operei a rămas pentru o vreme într-un con de umbră. Însă odată cu constituirea României Mari au fost aduşi la Timişoara artişti renumiţi ai vremii şi au fost puse în scenă opere cunoscute, dar şi balete clasice. Astfel, Opera de Stat şi recăpătat faima şi revigorarea, din punct de vedere cultural. În cele din urmă, a fost înființată în anul 1946 Opera Română din Timișoara, printr-un decret regal, pentru ca din 2004 să i se confere titulatura de Națională, ca o recunoaștere a valorii artistice dobândite în peste șase decenii de activitate.

Datând încă din 1753, când s-a amintit de el în cadrul Consiliului Comunal German, Teatrul Naţional are o istorie plină de evenimente. Teatrul s-a deschis în anul 1761 şi de-a lungul istoriei sale a suferit de pe urma a mai multe incendii sau avarii în perioade de restrişte.

Teatrul dispune de 982 de locuri, o scenă foarte mare, beneficiază de acces pe cele şase scări, dispune de loje, balcon, vestibule din marmura artificială. Marcarea redeschiderii acestuia s-a făcut odată cu spectacolul regizat şi jucat de către celebra actriţă Lilly Bulandra, în preajma Crăciunului din 1945.

După discuţiile din cadrul Consiliului Orăşenesc din 1757, s-a formulat necesitatea înfiinţării unui Teatru German, fiind astfel amenajată la numai un an sala de teatru, în fosta clădire a magistraturii sârbeşti. În 1832, a fost adăugată o aripă clădirii principale, iar în 1874 s-a înfiinţat o societate pe acţiuni în scopul construirii unui teatru în adevăratul sens al cuvântului – pentru folosinţa exclusivă în acest scop. În septembrie 1875 a fost înfiinţat Teatrul german „Franz Joseph” din Timişoara. În formula actuală, Teatrul German funcţionează încă din 1953.

Mijloc de exprimare a culturii minorităţii maghiare, Teatrul Maghiar a fost înfiinţat în 1953, fiind implicat de-a lungul timpului în nenumărate acţiuni socioculturale dedicate timişorenilor. La început, trupa teatrului era constituită din membrii grupului de pe lângă Sfatul Popular, înfiinţat în 1952. Primul spectacol s-a ţinut în mai 1953, debutul având loc cu piesa „Masenca” de Afinogenov, spectacol ce s-a repetat de 95 de ori. Până în 1959 principala preocupare a teatrului a fost completarea colectivului cu tinere talente, ce au jucat piese din dramaturgia autohtonă şi universală. În anul 1990, teatrul a devenit Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”.

 
Trasee naturale in zonele carstice din vestul muntilor Apuseni (Crisana - Banat)
Puteti aduga poze daca sunteti autentificat

Căi de Acces

  • Cu intrare de pe str. Mărăşeşti şi str. Alba Iulia, municipiul Timişoara