Domul romano-catolic și Palatul Baroc

Denumire Imagine Obiectiv

Domul romano-catolic

Una dintre cele mai reprezentative construcţii baroce ale oraşului şi ale regiunii Banat, Domul mai este cunoscut şi sub denumirea de Catedrala Episcopiei Romano-Catolice din Timişoara.

Locaşul ce poartă hramul „Sfântul Gheorghe” a fost construit în stil baroc între anii 1736-1774, fiind realizat după planurile arhitectului Joseph Emanuel Fischer von Erlach. Construcţia este formată din cărămizi şi decoraţii de piatră şi stuc, în interior remarcându-se uşile de stejar decorate cu grilaje din nichel; cele 9 altare, sculptate de către Johan Muller, în care se găsesc icoane vechi; o orgă în stil Ludovic al XVI-lea şi pictura ce îl reprezintă pe Sfântul Gheorghe. La decorarea interiorului au participat artişti celebri, printre care: Michael Angelo Unterberger (pictor şi director al Academiei Artelor Frumoase din Viena), pentru pictarea altarului principal (1754); sculptorul vienez Johann Joseph Rossler, pentru executarea statuilor Sfântului Carol Boromeus, Sfintei Theresia şi a perechii de heruvimi care domină ornamentaţia din partea centrală a altarului; precum şi Johann Schopf (1772), pentru decorarea altarelor laterale.

Cu o lungime de 55 m şi o înăţime a navei de aproape 17 m, Domul rămâne una din cele mai importante şi valoroase construcţii existente în zona Banatului.

Palatul Baroc

Unul dintre cele mai valoroase monumente ale Timişoarei, Palatul Baroc reprezintă fosta clădire guvernamentală, construită în anul 1754, care a devenit reşedinţa guvernatorului regiunii Banatului din fostul Imperiu Austro-Ungar.

Edificiul de o arhitectură cu totul specială care aminteşte de familiile nobiliare timişorene s-a format prin contopirea şi supraetajarea a două clădiri, în fostul Palat al Vechii Prefecturi. Fântâna de la parter confirmă faptul că odinioară aici se afla o mare curte nobiliară.

Deşi construit în stil baroc vienez, aceste elemente arhitecturale au dispărut la sfârşitul secolului al XIX-lea, în prezent păstrându-se înfăţişarea Casei Comitatului, care a activat în această clădire între anii 1779-1848. La sfârşitul anilor '70 edificiul prezintă semnificative semne de deteriorare, dar Muzeul Banatului, devenind noul proprietar al clădirii, începe renovarea. În 2008 aici se deschide Muzeul de Artă.

 
Trasee naturale in zonele carstice din vestul muntilor Apuseni (Crisana - Banat)
Puteti aduga poze daca sunteti autentificat